Dan Puric scrie foarte bine. Este “scriitor” si are o logica bine inchegata, argumenteaza ce spune si intra in miezul lucrurilor, nu divagheaza si are acel talent de a tine cititorul in carte.

Structura cartii poate parea nitel alambicata in sensul ca incepe cu un fel de povestioare ce stau ca introducere, iar apoi o dă cu fragmente din cele mai interesante interviuri ale sale am înțeles eu, printre care cele de la Robert Turcescu, Adriana Trandafir și poate cel mai plăcut de la “Garantat 100 %” cu Cătălin Ștefănescu. Apoi avem alte povestioare, o predică rostită la Mănăstirea Petru Vodă (un fel de prelegere despre Sfinți, dar metaforizată și spusă evident cu anecdote, doar e actor până la urmă,nu?), iar la final un fel de “laudă” scrisă de Gheorghe Ceaușu intitulată “Omul care ne trebuia” (uite genul acesta de prefețe și postfețe nu-mi plac).

În fine ideea cărții este evident căutarea “omului frumos” în fiecare din noi, dar nu prin denigrarea “omului urât” ci prin îndepărtarea unei anumite sluțenii cu ajutorul frumuseții sufletului, care frumusețe o găsim “numai la Dumnezeu”. Ei bine, omul nu se joacă ci chiar “crede” și e credință destul de profundă cu implicațiile neamului românesc și a “sfinților” care au murit prin închisorile comuniste.

Pe lângă toate astea Dan Puric pledează pentru “frumusețea nației noastre” dar acea frumusețe veche care s-a pierdut, pentru că: “Frumusețea unor lucruri mărețe poate să înfrumusețeze un prezent meschin.”

Titlu: Despre omul frumos
Autor: Dan Puric
Editura: Compania Dan Puric
Număr pagini: 173
Preț: 22,00

Articol scris de Celina Bianca